Fiecare are steaua sa!

14 octombrie 2014

Da-te jos de pe problema!




Cand  apare o provocare (si slava Domnului, apar mereu), numita de cei mai  multi “problema”, tendinta este sa ne urcam pe ea, ca pe un cal naravas,  cu ambitia de a-l stapani, controla, dresa. Ne urcam pe problema si  nu-i mai dam drumul. E a noastra doar!
Ajungem sa ne identificam cu problema, iar atitudinea si cuvintele  par sa spuna : “eu sunt una cu problema mea”. In acel moment nu te mai  poti delimita si nici ceilalti nu o pot face. Ii convingi si pe ei ca tu  esti x cu problema y. Esti in saua unui cal si spui ca tu esti calul.
Te plimbi de colo colo, cu problema in cap, in privire si in vorba. Ca  si cand ai purta in palme un carbune incins. “Iata, am o problema,  vedeti?” “Ma frige de mor, dar nu-i dau drumul, ca e a mea”. Ca si cand  te-ai lua la tranta cu Dumnezeu. Esti atat de preocupat de lupta,  consumi atata energie pentru a valida existenta problemei, incat nu mai  vezi nimic in jur, nici macar solutia. E problema ta si cu asta basta. E  cea mai cea. E ultima. Daca o dovedesti si pe asta, gata, ai scapat.
De obicei, solutia e la indemana, dar cata vreme esti una cu  problema, n-ai cum s-o vezi. Si e mult prea simpla ca sa o poata accepta  mintea ta complicata. De exemplu, poti da drumul carbunelui incins.  Lucru pe care il vei face probabil pana la urma. Dupa ce vei fi obosit  de strigat in gura mare sau de plans de mila. Dupa ce ai consumat toata  energia.Uneori pur si simplu e nevoie sa te dai jos de pe cal, ca sa-ti amintesti ca nu esti calul.
Mai stii cand ai cautat cheile pana ai obosit? Si iti amintesti unde  le-ai gasit? Le tineai in mana, erau langa tine? Sau mai stii cand nu  reuseai sa rezolvi o problema la matematica, iar dupa ce ai lasat-o  putin deoparte si ai revenit mai tarziu la ea, a fost foarte usor?
Provocari vor fi mereu. Asta de acum nu e nici prima si sigur nu va fi nici ultima. In plus, va trece cumva.
Mereu, in orice provocare, exista solutie. Daca nu o vezi, nu te-ai  dat inca jos de pe problema. Nu ai pasit in afara ei. Incearca, cand ai  urmatoarea provocare, sa te asezi langa ea, inainte de a o insfaca. Sa  te plasezi in afara ei. Sa o lasi putin deoparte. Iti promit ca nu ti-o  ia nimeni, o vei gasi tot acolo unde ai lasat-o. Doar ca e posibil sa arate altfel. Si sa gasesti rapid solutia. Sau sa  se rezolve ca prin minune. Si sa te simti ceva mai bogat pentru ca ai  avut-o.Sursa:Nicoleta Svârlefus

Niciun comentariu: