Fiecare are steaua sa!

1 aprilie 2014

APRILIE(PRIER) !

 
Luna aprilie este a patra lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore.
Denumirea lunii aprilie derivă de la latinescul ”aprilis”, dar şi din cuvântul ”aperire” (a deschide), care mai înseamnă şi a înflori (pentru copaci şi flori). În prima zi din aprilie, avea loc un festival în cinstea zeiţei Venus. Este posibil ca această lună să se fi numit iniţial ”aphrilis”, nume ce deriva din Afrodita, zeiţă din mitologia greacă.
În timpul romanilor, Nero a redenumit ”Aprilis” (aprilie) — ca ”Neroneus”. Înainte de anul 700 î.Hr., luna aprilie era a doua lună a anului în calendarul roman şi avea 29 de zile. După ce Iulius Cezar a introdus calendarul iulian în 45 î.Hr., luna aprilie avea 30 de zile şi devenea a patra lună a anului.
Aprilie începe cu aceeaşi zi a săptămânii, ca şi iulie în toţi anii, şi ca ianuarie în anii bisecţi.
Mai mult timp decât numele efemere date de împăraţii romani au rezistat numele introduse de Carol cel Mare. El a redenumit toate lunile cu denumiri agricole în vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea şi, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel: ”Ostarmanoth” — luna Paştelui — a corespuns lunii aprilie.

  • Tradiţia populară
În tradiţia noastră populară, luna aprilie se numeşte: prier, florariu, traista-n băţ.
Luna aprilie înseamnă timp favorabil, prielnic holdelor şi turmelor de vite. Când vremea e înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături, potrivit prezicerilor din tradiţia populară aprilie anunţă sărăcie, recolte slabe. În aprilie, continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construieşte sau se repară ţarcurile şi oboarele pentru vite.
Anul acesta, luna aprilie este marcată de marea sărbătoare a creştinilor ortodocşi, cea a Sfintelor Paşti, aniversată la 20 aprilie. Săptămâna dinaintea sărbătorii Sfintelor Paşti se numeşte Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, fiind marcată de o serie de slujbe religioase, prin care se face pomenirea Patimilor şi Răstignirii Mântuitorului. Săptămâna care urmează Sfintelor Paşti este denumită Săptămâna Luminată. Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată reprezintă perioada cea mai importantă şi mai sfântă din viaţa creştinilor.
Sărbătorile din aprilie cu dată fixă sunt: Ziua Păcălitului, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, şi cu dată mobilă: Lăzărelul, Moşii de Florii, Floriile, Joimari, Paştele, Paştele Blajinilor, Matcălăul, Ropotinul Testelor, care cuprind numeroase obiceiuri şi practici tradiţionale grupate în două scenarii rituale de înnoire a timpului: Paştele şi Sângiorzul.

  • Soarele — Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 57 m şi apune la ora 19 h 43 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6 h 08 m şi apune la ora 20 h 18 m.
Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 7 aprilie — Luna la Primul Pătrar 11 h 30 m; la 15 aprilie — Lună Plină (Luna începe să descrească) 10 h 42 m; la 22 aprilie — Luna la Ultimul Pătrar 10 h 54 m; la 29 aprilie — Lună Nouă (Luna începe să crească) 09 h 24 m.
La 15 aprilie se produce o eclipsă totală de Lună 03 h 35 m (vizibilă din Australia, Pacific, America), iar la 29 aprilie o eclipsă inelară de Soare (vizibilă la sud de Oceanul Indian, Australia şi Antarctica).
La 21 aprilie se face trecerea în semnul zodiacal — Taur. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
 

Niciun comentariu: