Fiecare are steaua sa!

5 martie 2014

Politica dimboviteana si Caragiale !


Daca ar fi trait Caragiale, cu siguranta ar fi avut un material colosal pentru opera
sa intre ale politichiei.Scenele comice produse in zilele noastre in politica dimboviteana, intrec cu mult scenele descrise de   prea distinsul Caragiale!

O scrisoare pierdută (1884)


ACTUL II
(Acelaşi salon)

SCENA I ...................................
Trahanache: (şi mai indignat) Ai puţintică răbdare... Nu de ambiţ că ni era prieten, - pentru enteresul partidului. Cine altul ar fi putut fi prefect al nostru?
Farfuridi: S-ar mai fi găsit, poate.
Trahanache: Să-mi dai voie să nu te crez. Un om endependent, care a făcut servicii partidului, judeţului, ţării... şi mie, ca amic, mi-a făcut şi-mi face servicii, da!... Şi să veniţi d-voastră, tot din partid (cu ton de mustrare aspră) şi să bănuiţi că... să vă pronunţaţi cu astfel de cuvinte neparlemantare... Îmi pare rău...
Brânzovenescu: În sfârşit, noi...
Trahanache: Ai puţintică răbdare... Îmi pare rău... (indignat rău de tot.) Care va să zică unde nu înţelegeţi d-voastră politica, hop! Numaidecât trădare! Ne-am procopsit! Ce soţietate! Adevărat, bine zice fiu-meu de la facultate: unde nu e moral, acolo e corupţie şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are. (în culmea indignării.) Trădare! Bravos! Fănică trădător! Frumos! (pleacă.) Salutare! Salutare, stimabile! (iese foarte turburat prin fund.)


SCENA II
Farfuridi, Brânzovenescu stau un minut privind unul la altul

Farfuridi: Ei!... ţi-a plăcut venerabilul?
Brânzovenescu: E tare... tare de tot... Solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului. Trebuie să mai aşteptăm.
Farfuridi: Să mai aşteptăm? Până când să mai aşteptăm?... Deseară, la sfârşitul întrunirii, parcă-l văz pe venerabilul că se scoală şi trage clopoţelul: "Stimabililor, aveţi puţintică răbdare: Candidatul Comitetului nostru este onor. d. Nae Caţavencu..."
Brânzovenescu: Moftologul!
Farfuridi: Nifilistul! - Şi bravo-n sus, şi bravo-n jos, şi mâine şi poimâine, nenea Ghiţă poliţaiul aleargă până-i iese limba de un cot şi ţi-l toarnă pe d. Caţavencu, care ne-a înjurat şi ne-a batjocorit de atâta vreme pe toate tonurile, deputat la colegiul II... Şi noi... să stăm cu mâinile în sân?... Peste poate!...
Brânzovenescu: Ce-o să faci? Te joc cu puterea?
Farfuridi: Ce să fac?... Batem o depeşă la Bucureşti, la Comitetul central, la minister, la gazete, scurt şi cuprinzător: (bătând cu pumnul drept în palma stângă, ca un telegrafist pe aparatul lui, sacadat, tot textul-proiect al depeşii) "Trădare! Prefectul şi oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Caţavencu, pe care vor să-l aleagă la colegiul II... Trădare! Trădare! De trei ori trădare!"
Brânzovenescu: (scurt) E tare! prea tare! N-o iscălesc.
Farfuridi: (cu tărie, impunător) Trebuie să ai curaj ca mine! Trebuie s-o iscăleşti: o dăm anonimă!
Brânzovenescu: Aşa da, o iscălesc!
Farfuridi: O iscălim: "Mai mulţi membri ai partidului"...
Brânzovenescu: Da' dacă ne cunoaşte slova la telegraf?
Farfuridi: Punem pe altcineva s-o scrie.
Brânzovenescu: Pe cine?
Farfuridi: Trebuie să găsim pe cineva să ni-o dea la telegraf! 'Aide, Brânzovenescule.
Brânzovenescu: Numai să nu păţin ceva.
Farfuridi: (impunător) Trebuie să ai curaj: anonimă. Câte ceasuri sunt?
Brânzovenescu: Cinci.
Farfuridi: 'Aide degrab', între cinci şi şase fix se-nchide telegraful... (ies cu grabă.).......
Va las pe voi sa distingeti personajele din acest material.

Un comentariu:

Lavinia Humeniuc spunea...

:D Sunt comici la fel ca si in carte...