Fiecare are steaua sa!

25 martie 2013

Ziua Cucului,Noaptea Focurilor,Ziua Bunei Vestiri !


In ziua de 25 martie, in calendarul crestin ortodox, este sarbatorita Bunavestirea, o sarbatoarea importanta si draga multora dintre romani. Ziua in care Maica Domnului a fost instiintata de arhanghelul Gavriil ca il va purta in pantecele sale pe fiul Domnului este considerata a fi o zi sfanta si este cinstita ca atare. In mentalul si credinta populara romaneasca, exista insa o sumedenie de obiceiuri si traditii legate de aceasta sarbatoare autohtona. Traditiile si obiceiurile sunt atat de frumoase, atat de romanesti, atat de stravechi, cu atat de mult iz stramosesc, atat de putin cunoscute unele, incat trebuie sa le scoatem la lumina si sa le dam mai departe.
Sarbatoarea de Bunavestire mai este cunoscuta si sub denumirea de Blogovestenie ( Blago Vesti), cuvant ce este de origine slava. Este o sarbatoare ce descrie venirea fizica a primaverii si blagoslovirea naturii si a pamantului, dar si renasterea ciclica a naturii. Este ziua in care firul de iarba se dezleaga si incepe sa creasca, este ziua in care pamantul si mustele se dezamortesc, este ziua intoarcerii pasarilor calatoare.
Ziua Cucului: Bunavestirea, ziua in care pasarile vorbesc despre viata, primavara, despre oameni
In esenta sa, Bunavestire este o sarbatoare asociata indeosebi pasarilor si de aceea i se mai spune si Ziua Pasarilor. Se spune ca pasarile se intorc in aceasta zi de primavara spre casele lor, purtand pe aripile lor speranta, primavara, dorul de reintoarcere. In unele zone ale tarii, exista credinta ca pasarile care se intorc in aceasta zi sunt intrupari ale sufletelor stramosilor.


Cuc. Ziua cucului.
Intr-o zi atat de speciala, pasarile au si ele dezlegare de la cel care le-a creat, limba fiindu-le dezlegata. Cucul prezinta si el o importanta deosebita in geneza sarbatorii Bunavestirii, primul sau cantat fiind asociat echinoctiului de primavara, iar ultimul sau cantat de solsitiul de vara. Doar in aceasta zi, de Bunavestire, cucul, despre care se crede ca in timpul frigului si al iernii devine uliu, redevine la loc cuc si incepe sa cante. Harul cantatului ii este dat pana de sarbatoarea Sanzienelor sau a Sfantului Petru cand devine iarasi uliu (Amutitul Cucului). Dar Cucul este cu siguranta o pasare speciala si nu degeaba in unele regiuni ale tarii, Bunavestire mai este cunoscuta si ca Ziua Cucului… Harul cantatului ii este dat inapoi la urmatoarea sarbatoare a Blagovesteniei
În această zi mare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma.
Pe de altă parte, dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.
In plus, Cucul este perceput in mentalitatea arhaica romaneasca drept un mesager catre om, el anuntand vesti importante in existenta unui om. Tot cucul este cel care anunta trecerea catre vara. Daca auzi cucul cantand in aceasta zi dinspre partea dreapta, este semn bun si este considerat ca aducand vesti buni. Daca in schimb, il auzi venind din partea stanga sau din spate, inseamna ca vesti proaste vei primi in curand. Conform unei alte superstitii romanesti, daca auzi cucul cantand pentru prima oara in acel an tomcai de Bunavestire, trebuie sa numeri de cate ori canta. Conform superstitiei, acestia sunt anii pe care ii mai ai de trait. Tot in credinta populara romaneasca, se crede ca de Bunavestire berzele se reintorc la vechile lor cuiburi, iar randunelele revin pentru a construi altele.
Tradiția ne mai spune că în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.
În unele zone ale țării, de Buna Vestire, există obiceiul ca pomii să fie amenințați cu un topor și să fie stropiți cu țuică, fiindcă așa vor avea roade bogate.
Sunt anumite sate romanesti in care fetele tinere inca obisnuiesc sa puna grau la incoltit in strachini de lut in ziua de Bunavestire, invocand totodata ploile, fertilitatea, abundenta, milostenia divina. In cazul in care boabele incoltesc si firicele verzi de grau incep sa se inalte inseamna ca primamavara si-a intrat deplin in drepturi si ca recoltele ei vor fi semnificative.
In ziua de Bunavestire, satenii isi pot ara pamanturile, insa nu este indicat sa le si semene daca nu vor ca pasarile cerului sa se napusteasca asupra boabelor de pe spice.
Bunavestire este o sarbatoare legata si de fertilitate si in aceasta zi pomii sunt invocati sa rodeasca, ori in caz contrar sunt amenintati cu taierea.
Un alt obicei al zilei de Blagoveștenie, întâlnit cu precădere în Maramureș, este acela de a aprinde focuri în curți până după miezul nopții sau până spre zori. Focurile sunt alcătuite din lucruri nefolositoare, adunate de prin ograzi, iar obiceiul poartă numele de “Noaptea Focurilor”. Noaptea Focurilor, noaptea in care ingerii se apropie de pamant… Unul din cel mai des intalnit obicei de Bunavestire, dar poate si cel mai frumos este obiceiul aprinderii focului. Este un ritual care in zonele Maramuresului este cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor. In gradini sau in afara casei, se aprinde un foc mare, langa care se asaza paine, sare si apa pentru ingeri. Apa este pentru a potoli setea ingerilor, painea si sarea sunt menite sa potoleasca foamea ingerilor, iar focul este pentru a-i incalzi. Ulterior, dupa ce focul este stins, painea se imparte de pomana. In unele zone, painea si sarea se lasa in pragul usii pentru ca ingerii sa vina sa le ia. In acelasi timp, despre foc se spune ca are rol purificator, dar si abilitatea de a dezmorti livezile si pamantul.
In unele sate, exista traditia de a afuma usor grinzile caselor si unele lucruri pentru a feri acea casa de blesteme si vrajitorii, dar si pentru a tine la distanta gandurile negre.
Sărbătoarea Bunei Vestiri aduce cu ea și o serie de superstiții, cum ar fi: De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;
În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă;
Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare;
La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului, etc.
Cei mai multi romani din Bucovina cred ca incepand cu Buna Vestire va fi mai cald si mai frumos, de aceea se urca ciobanii in ziua aceasta pe stogul de fan si ameninta cu toporul asupra iernii ca sa fuga, ca iarba-i inverzita si ei au acum unde paste oile lor
O superstiție foarte cunoscută în popor, ne îndeamnă să credem că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și de Paște!
Sursa:Sarbatorile la romani.
Arhanghelul Gavriil aduce Fecioarei Maria, in aceasta zi vestea cea buna a intruparii Mantuitorului ! 



Niciun comentariu: