Fiecare are steaua sa!

14 ianuarie 2013

Daca Eminescu ar trai astazi.....!

"Cu mane zilele-ti adaogi;
Cu ieri viata ta o scazi
Si ai cu toate astea in fata
De-a pururi ziua cea de azi."("Cu mane zilele-ti adaogi"-Eminescu-1883, decembrie)

"Dar asa ne e destinul,
Vitreg prea adeseori
Unui lumea i-acordeaza,
Iar pe altul il boteaza
Cu-a lui roua de plansori."("Misterele noptii"-1866, 16/28 octombrie)

Daca Eminescu ar trai...poate ca si-ar dori sa moara din nou.Ar fi suficient sa se plimbe print-un fost codru,sa vada poluarea, copacii taiati, raurile poluate...aceste rauri pe care el le iubea atat si carora le-a inchinat numeroase poezii.Multi din marii poeti ai lumii ar reactiona asa la vederea dezastrului de astazi.De ce? Pentru ca ei au murit oarecum linistiti gandindu-se ca noi, generatiile viitoare,vom trai mai bine decat ei.Oare nu ne doare deloc sa vedem ca le-am inselat increderea?Nu avem mustrari de constiinta? Nu suferim la gandul ca daca noi inca mai stim ce inseamna un tei in floare, o briza marina, un rau... poate copiii nostri nu vor sti? Nu ne enerveaza deloc ideea ca vor ajunge sa citeasca din carti despre animale, flori, fluturi?Iata de ce Eminescu,Hugo,Mozart,Beethoven si altii s-ar simti indignati sa vada realitatea de azi.
Daca n-ar fi fost un om deosebit, daca n-ar fi avut o creatie atat de impresionanta credeti ca am fi auzit vreodata de numele lui? Eminescu a fost insa mai mult decat un poet simplu:el a trait si inca mai traieste prin frumuseatea iluziei pe care le-a oferit-o oamenilor:o lume care desi e rea si cruda e frumoasa! E frumoasa prin legatura dintre om si natura, prin sentimentele frumoase pe care ni le trezeste un anumit peisaj,un anumit om sau copil. Aceasta este frumuseatea vietii in perspectiva lui Eminescu si a multor alti poeti si scriitori.Alaturi de acestia el a inteles si a incercat sa ne faca sa intelegem ca viata inseamna mai mult decat tot ceea ce este cotidian. Viata noastra conteaza prin ceea ce ramane in urma ei.Iata ca au existat  oameni ca Mozart, Victor Hugo,Beethoven sau Eminescu care au  ramaas in amintirea noastra.Acesti oameni au inteles marile taine ale vietii si au avut rabdarea sa ni le explice si noua intr-un fel sau altul.Poate ca nu multi au auzit de Eminescu.De fapt, putini din cei ce nu sunt romani stiu cate ceva despre el.Dar pentru noi nu asta conteaza.Conteaza faptul ca stim ca avem pe cineva care a avut un suflet mare. Aceasta da o speranta omenirii.Cu oameni ca Eminescu putem sa mai speram intr-un viitor mai bun:un viitor in care dragostea si bunatatea sa conduca iar ura sa fie doar o amintire urata.Poate ca acesti oameni sunt putini,prea putini.....,dar citind operele lor,ascultand muzica lor putem afla mai multe despre modul lor de viata,despre mentalitatile lor si,astfel,intr-o buna zi vom deveni mai buni.Se spune ca, odata cu trecerea timpului oamenii evolueaza si se schimba in bine. Oare asa este? Ce am face noi daca am trece intr-o zi pe strada pe langa un tanar cu ochi visatori si tristi totodata, care gandeste la izvoare, paduri, lunci si care canta serenade indragostitilor sub clar de luna? Un tanar melancolic si singuratic ce sufera din cauza unei femei si din cauza intregii societati. daca nu am sti ce talent, ce sclipire de geniu are, l-am ajuta oare? I-am intinde o mana, i-am zambi? Nu cred. Atunci, cu ce mandrie, ne laudam ca Eminescu este poestul nostru national? Cu ce curaj? Eminescu a fost al celor ce l-au inteles si iubit inca din vremea in care traia. Nu al celor dezamagiti de poporul lor..., care cauta o ultima speranta de care sa se agate, un ultim om pe care sa il laude ca sa isi spele rusinea provenita din nesabuinta lor.Daca Eminescu ar trai...oare ce ar spune de generatiie acestea? Oare ar mai gasi vreun bob de romantism in zilele noastre?Ar mai gasi vreun codru verde, vreun lac cristalin, vreun tei in floare?Cateva intrebari pe care putini si le pun.Dar iata alte intrebari, dureroase, la ale caror raspunsuri nu se gandeste nimeni poate: cum ar fi tratat Eminescu astazi? Ar fi inteles orare si apreciat sau ignoat complet ca pe vremea sa? Ar avea o viata mai buna, mai decenta, sau ar trece si acum prin experienta bolii si a mizeriei? Ar reusi sa le deschida ochii oamenilor si sa ii fac sa inteleaga advaratul lor scop pe lume?!Nu cred!Istoria se repeta..., grav este ca se repeta si se mai adauga la ea si alte nenorociri....., de care nimeni nu este constient.



„Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului”
„Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni care pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omeneşti? Ce sunt aceste păpuşi care doresc a trai fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplină conştiinţă? Ce căuta ..... X,Y..., profesor de universitate, care nu ştie a scrie un şir de limbă românească, care n-are atâtea cunoştinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările vecine şi care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic şi om de stat? Ce caută? Vom spune noi ce caută. Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioşii şi haimanalele, oamenii a căror muncă şi inteligenţă nu plăteşte un ban roşu, stârpiturile, plebea intelectuală şi morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând şi mai înjosit în oraşele poporului românesc. Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală şi cea asiatică şi toate lepădăturile Orientului şi Occidentului, greceşti, jidoveşti, bulgăreşti, se grămădesc în oraşele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noştri. Şi, când loveşti în ei, zic că loveşti în tot ce-i românesc şi că eşti rău român…
Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodăreşte şi să vă întrebăm ce poftiţi d-voastră? Şi, ca să ştim că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi? Arătaţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanţii capitaliilor şi fabricelor mari, pe reprezentanţii clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, şi ale „Românului” şi de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?… Ciudată ţară, într-adevăr! Pe cei mai mulţi din aceşti domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, ca după aceea să-şi câştige, printr-un meşteşug cinstit, pâinea de toate zilele. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce aceşti domni şi-au mântuit aşa-numitele studii, vin iar la stat şi cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârşitul vieţii. Dar nu-i numai atâta. Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învaţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat şi goana înverşunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor.
Alungaţi turma acestor netrebnici!
Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: «Ia staţi, oameni buni! Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte ştiu; plătiţi judecători nedrepţi şi administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înşii nu-i ajunge leafa. Şi aceştia vă ameţesc cu vorbe şi vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc şi nimeni n-ascultă. Nefiind stăpân care să-i ţie în frâu, ei îşi fac mendrele şi vă sărăcesc, creându-şi locuri şi locuşoare, deputăţii, primării, comisii şi multe altele pe care voi le plătiţi peşin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai şi dezbracă, după ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stapânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine aşezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânşii? De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi.»”

Din ciclul „Icoane vechi şi icoane nouă”, publicat în „Timpul” – 1877

P.S.Si ne mai intrebam: "Oare de ce a murit Eminescu,atit de tinar?!" Boala a fost un pretext, ca sa scape cei care nu l-au vrut.Au existat atitea cercetari si nimeni nu spune adevarul.Justitia Divina...,mai functioneaza?! Poate ca da..., poate ca nu!!!
" Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a facut sa credeti ca veti fi rasplatiti...
Nu! moartea cu viata a stins toata placerea -
Cel ce în asta lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, caci morti sunt cei muriti"

Niciun comentariu: