Fiecare are steaua sa!

21 decembrie 2012

Vine cea mai lunga noapte din an!

Solstitiul de iarna: vine cea mai lunga noapte din an


Astazi, vineri, 21 decembrie 2012, la ora 13.11 (ora Romaniei), a avut  loc solstitiul de iarna. Va fi cea mai lunga noapte din an – de-acum, pana in 21 iunie, ziua va creste, iar durata noptilor va scadea treptat.
Iarna meteorologica a inceput deja in 1 decembrie, insa iarna astronomica isi intra in drepturi doar dupa solstitiul de iarna. In aceasta zi, 21 decembrie 2012, ziua are cea mai scurta durata – 8 ore si 50 de minute, iar noaptea este cea mai lunga din an: va dura 16 ore si 10 minute. In emisfera sudica, aceasta data marcheaza inceputul verii astronomice.
Solstitiul de iarna este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui. Incepand de la data solstitiului de iarna, pana la 21 iunie, durata zilelor va creste continuu, iar cea a noptilor va scadea in mod corespunzator.
La data solstitiului de iarna, Soarele rasare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acelasi unghi spre sud fata de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urca” – tinand cont de latitudinea medie a tarii noastre, de 45° – la numai 21° fata de orizont. Solstitiul de iarna are loc de obicei in 21 sau 22 decembrie. In urmatorii ani, potrivit astro-urseanu.ro, acest moment va avea loc pe teritoriul Romaniei la urmatoarele date:
2013: 21 decembrie, ora 19:11
2014: 22 decembrie, ora 01:03
2015: 22 decembrie, ora 06:48
2016: 21 decembrie, ora 21:44
2017: 21 decembrie, ora 18:28
2018: 22 decembrie, ora 00:23
2019: 22 decembrie, ora 06:19
2020: 21 decembrie, ora 12:02

Solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie


Superstiţii şi tradiţii
La origini, credinţele populare se află sub semnul soarelui, pe care strămoşii noştri îl sărbătoreau la solstiţii şi echinocţii, momente astronomice remarcabile. Pe 21 decembrie, are loc solstiţiul de iarnă, când Soarele se află la cea mai joasă înălţime, după care, din „moş lipsit de putere" începe să întinerească şi urcă progresiv pe bolta cerească.
Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie.
Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).







Niciun comentariu: