Fiecare are steaua sa!

23 iulie 2012

Secretele din ceasca de cafea...!



De cateva secole, numarul iubitorilor de cafea creste an de an, dupa ce aceasta s-a raspandit cu o rapiditate uimitoare pe aproape intreg globul. Secretul succesului se explica fara indoiala prin aroma ei placuta, gustul amarui, dar si prin reclamele ispititoare cu care producatorii isi ademenesc consumatorii de toate categoriile.
Pentru unii, zatul era mai pretios decat cafeaua
La mijlocul veacului trecut, cand brandurile nu acaparasera inca vitrinele de lux, sortimentele nu abundau, iar cei mai multi isi macinau singuri boabele. Era cunoscuta cafeaua turceasca (cu caimac), cea frantuzeasca (cu o lingurita de coniac), nemteasca (diluata) si cafeaua romaneasca, fierbinte si cu zat mult.
Zatul ascundea in el misterele ghicitului in cafea. Spre deosebire de ghicitul in carti, in bobi, in stele si in palma, practicate de florarese, ghicitul in cafea era o indeletnicire de salon, o specialitate a doamnelor mai cu pretentii.Urmele enigmatice, lasate de zat pe marginera cescutei, iti prevesteau castig sau paguba, un drum lung, o boala grea, un chilipir sau vreo belea si chiar un musafir la asternut - expresie cam confuza, cu conotatie mai mult de gazduire, decat ceea ce sugereaza astazi asternutul, atat de prozaic.
Curiozitati mai mult sau mai putin cunoscute.
Despre cafea se pot spune multe. Merita sa aflam insa cateva ciudatenii, mai putin raspandite, asa cum ni le prezinta portalul kabanik.ru:
1. Olandezii au fost primii europeni care au cultivat cafea. Faptul se petrecea pe insula Jawa, in anul 1696. Acolo a aparut prima plantatie de cafea selectata, cu toate boabele avand acelasi gust si aceeasi aroma.
2. Prima cafenea din lume a fost deschisda la Oxfort, in Anglia, pe la 1650. Peste o jumatate de veac, numai la Londra functionau 2.000 de cafenele.
3. Compozitorii Bach si Beethovon erau mari amatori de cafea. Bach a compus o cantata anume dedicata acestei licori.
4. La inceputul secolului al XVIII-lea, ofiterul de marina francez Gabriel Mathieu de Claix a furat din sera regala Jardin de Paris un arbore de cafea, puiet, pe care l-a dus in insula Martinica. In cinci ani, insula era populata cu 18 milioane de arbori de cafea.
5. Se stie ca scriitorul francez Honore de Balzac consuma 60 de cesti de cafea pe zi, ceea ce ii stimula inspratia artistica. Nu i-au daunat grav sanatatii, stiindu-se ca a atins varsta de 51 de ani - cam cat era speranta la viata in acea vreme.
6. In Londra secolului al XVII-lea, cafenelele erau supranumite "micile universitati", deoarece aici era locul de intrunire si conversatie al intelectualilor capitalei britanice. Intrucat shimburile de pareri deviau adesea pe probleme sociale, regele a dispus inchiderea acestora.
7. In prima parte a secolului al XIX-lea, Brazilia a devenit cel mai mare producator de cafea din lume. De atunci, nimeni n-a reusit sa-i ia locul.
8. Cafeaua a fost adusa in Rusia in 1665 de catre medicul Samuel Collins, care o prescria tarului Alexei Mihailovici ca medicament impotriva guturaiului, gripei si durerilor de cap.
9. In tarile romanesti, cafeaua a ajuns prin filiera turca. In legatura cu prima cafea servita de un roman, cronicarul Ion Neculce povesteste, in "O sama de cuvinte", cazul celui care a gustat respectiva cafea, tocmai la Inalta Poarta. Romanul in cauza era logofatul Tautu, caruia i s-a oferit o cescuta cu bautura.
Nestiind ce-i cafeaua, logofatul a crezut ca-i un fel de tuica, si a dat-o peste cap, dupa obiceiul modovenesc, fara sa stie ca-i fierbinte foc. Nu numai ca s-a oparit, dar se pare ca i-a stropit nitel si pe cei din jur.
Neculce nu da alte amanunte, dar se povesteste ca logofatul ar fi fost pedepsit, intrucat nu se cuvenea sa nu cunoasca protocolul. Pentru pitorescul descrierii, merita sa reproducem cuvintele cronicarului, asa cum au fost ele scrise, in limba de acum doua secole si jumatate:
"Dupa ce au luat Bogdan-Voda domnia, au si trimis pre Tautul logofatul sol la turci, cand au inchinat tara la turci. Si ase vorbascu oamenii, ca l-au pus viziriul de au sedzut inaintea viziriului... si dandu-i cahfe, nu stiu cum o va be. Si au inceput a inchina: 'Sa traiasca imparatul si viziriul!'. Si inchinand, au sorbit felegeanul, ca alta bautura".
Nu aruncati zatul de la cafea! Prinde bine in casa.
Pe vremuri, se ghicea in cafea. De cand aceasta moda a disparut, zatul se duce direct in sacul de menaj sau infunda chiuvetele, cand spalam cestile. Si totusi, zatul este bun la multe in casa omului, daca stim ce sa facem cu el.
Uneori zatul este bun in stare umeda, asa cum se afla in ceasca, si chiar imediat ce ai baut cafeaua. Daca doriti, se poate congela, dar nu este bine sa-l pastrati in camera, pentru ca mucegaieste.
Dupa caz, poate fi folosit, insa, si uscat. In acest scop, se intinde pe o foaie de hartie poroasa si se lasa sa se zvante in curte sau pe balcon.Pentru cei care n-au aflat de la bunici sau au uitat foloasele de pe urma zatului de cafea, reamintesc vreo cateva din ele, multe asa cum le-a notat si infoniac.ru.
1. Resturile de la cafea constituie un excelent stimulator al cresterii plantelor. Daca le amestecati cu pamantul din ghivece, veti observa cum se invioreaza planta rapid si spectaculos.
2. Atunci cand pisica da iama prin florile din gradina, tot zatul de la cafea este solutia: presarati zat uscat printre flori. Daca va da mana, presarati chiar cafea nefiarta. Pisicile nu suporta aroma de cafea: le miroase a ars.
3. Cosmeticienii pretind ca o pasta de avocado, amestecata in mixer cu zat de cafea, constituie o excelenta masca antirid. In plus, imbujoreaza un ten prea palid.
4. Daca vreti sa indepartati mirosul de ceapa de pe maini, dupa ce ati trebaluit prin bucatarie, tot zatul este solutia: frecati palmele cu restul de la cafea, dupa ce le-ati spalat cu sapun. Dupa ce s-au uscat bine, le mai spalati o data.
5. O solutie anticelulita, cunoscuta din batrani, dar cam uitata: frecati pielea cu o pasta formata din miere, zat de cafea, scortisoara, zahar brut si putin albus de ou.
6. Zatul de cafea este spaima furnicilor, melcilor si a omizilor. Nu trebuie decat sa-l amplasati pe caile prin care patrund in casa acesti neplacuti intrusi.
7. Cafeaua naturala concentrata (nu zatul) poate fi folosita ca un excelent colorant pentru vopsirea tesaturilor.
8. Pe vremea bunicilor, zatul era folosit ca degresant, la spalarea vaselor. tigailor si a tacamurilor. Incercati sa frecati tigaia cu zat si va veti convinge.
9. Pentru a indeparta mirosul neplacut din incaltaminte, intruduceti, peste noapte, cate o punguta de panza in pantof, cu cafea macinata. Pana dimineata, mirosul dispare, iar punguta poate fi refolosita de 30-40 de ori, daca este pastrata afara, in loc uscat.
10. Si moliile fug cand simt mirosul de cafea proaspat macinata. O punguta cu cafea este mai eficienta decat una cu naftalina, dar cam ustura la buzunar. Trebuie reimprospatata des.
11. Persoanele brunete pot freca baza parului cu zat de cafea: dispare matreata si multa vreme nu va mai reaparea. Atentie, in cazul blondelor: culoarea parului poate fi afectata.
12. Daca vreti sa dati "patina" unei coli de hartie, ca sa arate veche, o puteti cufunda intr-o solutie slaba de cafea, timp de cateva fractiuni din secunda. Apoi se zvanta si, daca este nevoie, se netezeste cu fierul de calcat (eventual intre alte doua foi curate sau intre doua batiste).
Inainte de incheiere, as mai aminti ceea ce se intelege si de la sine, ca asemenea succese le poti obtine numai folosind cafea naturala, prajita. In caz de surgoat, de naut, orz, cicoare, cele de mai sus nu se mai potrivesc.
Aceasta nu inseamna ca nautul, orzul si cicoarea nu-s bune de nimc; doar ca nu servesc scopurilor aratate. Servesc altor scopuri, destule si ele. Sa aveti o zi excelenta!

Inchei cu-Traiesc.....,in realitatea zilei de astazi!


Un comentariu:

Célia Maria de Sousa Arruda Jacobino spunea...

Buna ziua!
Am gasit blog-ul dvs. de prieteni care vizitează, mă bucur că acest post, vorbind despre tort de cafea nostru. Îmi place de cafea, şi în multe feluri, cu smântână, lapte, ciocolata, iar apoi o ceaşcă de cafea bună. Sunt fascinat că băutură, oricând şi în toate anotimpurile.
Ei bine, am iubit vin aici şi mă voi deja în urma, sper sa pot întâlni colţul meu mai mic.
Noroc.
http://wwwavivarcel.blogspot.com.br