Fiecare are steaua sa!

29 aprilie 2012

1MAI-Sarbatoarea de Armindeni

 

Sarbatoare populara
Pana a deveni Ziua Internationala a Muncii, in calendarul traditional romanesc, Armindenul sau Armindenii - numele zilei de 1 Mai, ca si al lunii mai, in calendarul popular romanesc (alaturi de denumirea mai recenta, Florar) - era o sarbatoare de „An Nou”, numita si „incepatorul verii”.
Originea obiceiului nu este clar stabilita, B.P. Hasdeu considerand ca numele „arminden” ar fi de origine slava: „Eremeev Den” = „Ziua Sf. Ieremia”, care este praznuita in calendarul ortodox pe 1 mai. Romanii numesc „armindeni” si ramurile verzi sau pomii intregi nelipsiti la „zi intai de mai”, de aceea etnografii o considera o sarbatoare dedicata vegetatiei si zeului protector al vitelor, cailor, holdelor, livezilor si viilor. In aceasta zi, obiceiul caracteristic este impodobirea portilor, caselor, intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti cu ramuri verzi, avind rol apotropaic (de alungare a spiritelor malefice) si fertilizator.
De asemenea, in curte, in mijlocul satului, la stana de oi, in tarina, intre hotare, se implanta o prajina inalta cu ramuri in varf sau chiar un arbore intreg, curatat pana spre varf si impodobit cu cununui de flori si spice de grau, acesta fiind numit Arminde, Maial, Maiaga sau Pom de Mai: „acesta (...) se lasa dinaintea casei unde s-a pus pana ce pica de la sine sau pana unde se macina grau nou si cand pentru prima oara se face paine din acest grau, care serveste apoi in casa de noroc, atunci se taie si se aprinde cuptorul cu el” (Simeon Florea Marian).Nelipsite din aceasta zi erau petrecerile campenesti, la iarba verde, la padure in vii si livezi, unde se manca miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin pentru „schimbarea sangelui” si pentru apararea de boli, in special de ciuma, dupa cum atesta o veche strigatura: „Frunza verde de pelin,/ Iata-ne la Arminden,/Beau mesenii si mananca,/Si de ciuma nu li-e frica!”. Pelinul se purta la palarie, in san, in buzunare, se punea pe masa, in pat, printre haine si se impodobeau cu el icoanele si ferestrele. Tot de la 1 mai incepe semanatul culturilor de fasole si de castraveti. Local, Armindenul se considera limita calendaristica pentru semanarea porumbului.  
 Armindenul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, vinul bun, oamenii sanatosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mananca miel si cas si se bea vin rosu cu pelin.Dimineata oamenii se spala cu roua (de sanatate). Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug; la casele cu fete se pun puieti de mesteceni in fata portii. Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Cu o zi inainte, se aduce din padure o ramura verde sau un pom curatat, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou. In aceasta dimineata se impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor si caselor, dar si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice.Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp. In satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici si ale fetelor de maritat. Creanga verde o aseaza feciorii noaptea, fara sa fie vazuti. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuie sa ii caute pe feciorii care l-au pus si sa le dea de baut.
Obiceiul aminteste de prigonirea lui Iisus
Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia apararii impotriva duhurilor rele  n.r.), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crezandu-se ca, atunci cand Irod omora copiii, a pus cate o ramura verde la poarta de unde ar fi inceput macelul in ziua urmatoare. Insa, a doua zi, au aparut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde sa-l caute pe Iisus. Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si "ziua boilor", acestia nu se folosesc la muncile campului, nerespectarea acestei reguli atragand dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor. "In ziua de Arminden se organizeaza petreceri (cu lautari) la padure, se frige miel, se bea pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sangelui si apararea de boli. La intoarcerea in sat, barbatii isi pun liliac sau flori de pelin la palarii"
„Armindenii”
In traditia populara ziua de 1 Mai este numita „Armindeni”. Ziua este dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor. In aceasta zi,  stalpii portilor si caselor sunt impodobite cu ramuri verzi, pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice. Se implanteaza in curte, in mijlocul satului, la stana de oi, in tarina, a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg impodobit cu cununi de flori si spice de grau. Tot specific acestei zile este organizarea petrecerilor campenesti, la iarba verde, la padure, unde se manaca miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sangelui si apararea oamenilor si vitelor de boli. Purtarea pelinului la palarie, in san, in buzunare, impodobirea ferestrelor si icoanelor cu ramuri sau frunze de pelin, semanarea primelor cuiburi de fasole si castraveti sunt tot practici specifice acestei zile. Dar, mai presus de toate, in aceasta zi nu trebuie sa lipseasca de pe masa romanului vinul cu pelin.
ARMINDENI
 
Profil de burg gigant
Si atmosfera, rara,
Amar parfum de liliac
Si bonduri de ghitara.

Placeri
De-o zi de sarbatoare,
Voioase, vechi moravuri...
Spre camp se duce
Si dumbrave
Eroua lume muncitoare.

Si dupa alta zi,
Post festum -
Indemanari de cruci
Pe strazi
Si in tramvaie,
Spre necesarul randament
Din monotona Munca.

Autor: George Bacovia

2 comentarii:

Ana spunea...

Interesant si frumoase imagini! O zi minunata!

MEG55 spunea...

Multumesc!Sa ai parte numai de bucurii si impliniri!