Fiecare are steaua sa!

21 noiembrie 2011

Ovideniile, sărbătoarea Luminii


Adăugaţi o legendă


În fiecare an, pe 21 noiembrie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Intrarea Maicii Domnului în Biserică sau Ovideniile, cum mai este cunoscut praznicul. Pentru foarte mulţi locuitorilor ai satelor, în special dintre cei vârstnici, această sărbătoare înseamnă în primul rând lumină. Este ziua în care se dau zeci de lumânări de pomană. Se spune că acum se poate face lumină şi pentru cei care au murit fără lumânare. „De când mă ştiu, de Ovidenii m-am dus cu colaci, oală de lut şi multe lumânări la biserică. Aşa e credinţa. Acum poţi aprinde lumânări şi pentru cei care au murit pe întuneric. Văd şi ei lumină. Oala de lut e un semn pentru noi că din pământ ne-am născut şi tot acolo o să ne ducem. Nu se dă de pomană de dulce, că am intrat în post. Se fac plăcinte cu varză sau bostan şi  peşte, că e dezlegare.
Sărbătoarea Luminii
Preoţii spun că Ovideniile sunt o sărbătoare foarte importantă pentru ortodoxie. „În fiecare an, pe 21 noiembrie, prăznuim momentul intrării Macii Domnului în Biserică. Evenimentul s-a petrecut acum 2000 de ani, la Ierusalim. În aceasta zi, oamenii vin la biserică şi aduc lumânări pentru cei trecuţi în lumea de dincolo. Merg la morminte şi împart ofrande pentru cei adormiţi. Este un praznic împărătesc foarte important pentru biserică fiindcă este momentul în care Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana îşi împlinesc făgăduinţa făcută lui Dumnezeu, aceea ca dacă vor avea un copil îl vor închina Domnului. Este momentul în care Sfânta Fecioară intră în contact cu biserica şi îşi petrece întreaga sa viaţă în sânul lăcaşului de cult, în post şi rugăciune, pregătindu-se pentru misiunea sa importantă de a aduce în lume pe fiul lui Dumnezeu. În tot acest timp cât Maica Domnului a stat în biserică a ţesut veşminte preoţeşti şi brâul pe care îl va purta în momentul în care îl va aduce pe lume pe Dumnezeu. Acesta este Prea Sfinţitul brâu din care şi noi avem părticele spre rugă şi ajutor”. Faptul că sărbătoarea Ovideniilor nu a fost suprapusă peste un moment important al cultelor păgâne a dus la lipsa evenimentelor ritualice din viaţa poporului în această zi.
Ziua Cerurilor
Se spune că de Ovidenie se deschide cerul, animalele capătă darul vorbirii, iar aceste minuni pot fi văzute doar de oamenii cu sufletele curate. Se spune că în dimineaţa de Ovidenii înfloreşte şi Iarba fiarelor, o plantă miraculoasă, capabilă să înmoaie fierul şi să deschidă orice lacăt. Creşte pe locuri greu accesibile, pe stânci abrupte, în desişul pădurilor, în locuri mlăştinoase. Este invizibila ziua, iar noaptea scânteiază şi arde ca o flacără roşie sau argintie. E otrăvitoare, iar vitele care o pasc mor. Dacă vreun cal calcă peste Iarba fiarelor, i se vor desprinde potcoavele.
La Ovidenii, femeile încep a coace vărzări şi plăcinte cu dovleac, alături de care vor pune şi o cană cu covaşă. Băutură încă întâlnită în satele Moldovei, covaşa este o fiertură din mălai şi făină de grâu. Are un gust dulce-acrişor şi se împarte prin vecini pentru ca vacile să fie lăptoase, iar laptele să fie smântânos. În alte zone, covaşa se transformă în turtă, din care fiecare om trebuie să mănânce pentru a fi ferit de strigoi.
Vărzările, delicii moldoveneşti
La sărbătoarea Ovideniilor gospodinele din Moldova obişnuiesc să coacă vărzări sau plăcinte cu varză, aşa cum sunt cunoscute în alte zone ale ţării. Reţeta este simplă, iar rezultatul ei este absolut delicios.
Aluatul este cel mai simplu cu putinţă: avem nevoie doar de un kilogram de făină, de apă şi sare. Se frământă energic şi se lasă un sfert de oră să se odihnească. Se întind foiţe din bucăţele ceva mai mari decât o nucă, apoi se taie în bucăţi cu şase colţuri şi se umplu cu varză dulce sau acră.
Pentru umplutură avem nevoie de o varză dulce sau acră, de ceapă, ulei, sare, piper şi coriandru.
Varza se taie fideluţă, ceapa la fel şi se călesc în ulei până capătă un aspect sticlos. Se condimentează cu sare, piper şi coriandru sau chiar cu bucăţele de ardei iute. Cu acest amestec se umplu foile, care se aşază în tava unsa cu margarină sau ulei şi se dau la cuptor.
Plăcintele pot fi împachetate ca un plic, adică în patru colţuri aduse unul peste altul, exact cum arată un plic. Odată rumenite, vărzările sunt deliciul oricărei mese tradiţionale, de la care nu trebuie să lipsească vinul roşu, românesc.Inchei cu-TRAIESC...!SI ASTA IMI OCUPA TOT TIMPUL-
Sursa:ortodoxia.ro

Niciun comentariu: