Fiecare are steaua sa!

10 noiembrie 2011

EMOTIA SFIRSITULUI DE TOAMNA..!






EMOTIA SFIRSITULUI DE TOAMNA..
Noiembrie ... ce sumbru, privirea mi-o cobor
Spre frunzele cazute din tristul tau decor.
O ploaie mohorata ce cade fara ritm
De multa vreme insa si vantul s-a oprit.

Desi este amiaza cerul e-ntunecat
Caci de venirea ploii soarele a aflat
Si bolta cenusie parca ne infioara,
Privirea ei cea rece incepe sa ne doara.

Dupa apusul zilei cand linistea domneste,
Luceafarul apare si ploaia se opreste;
Ramane doar trairea clipelor ce-nseamna
Emotia unui  lung sfirsit de toamna.

O luna sumbra, as spune si acum despre noiembrie, daca amintirea intunericului ei nu mi-ar fi fost indulcita de reintalnirea cu un ghid precum Calendarele poporului roman din copilaria mea.
Venea apoi,  14 noiembrie, Lasata Secului pentru Postul de Craciun, prilej de secreta jubilatie pentru copii, pentru ca, incepand din aceasta zi, li se ingaduia sa se adune seara acasa la unul dintre ei (citeste: nu mai erau atat de strict supravegheati), ca sa invete-reinvete colindele si sa-si puna la punct strategiile legate de colindat.
Tot pe 14 noiembrie, venea Ziua Lupului (Filipii). „In aceasta zi se lipea gura sobei ca sa se lege gura lupului. Gospodina nu avea voie sa mature prin casa sau sa dea gunoiul afara. Daca ar fi dat afara gunoiul, lupii ar scormoni prin el in cautarea carbunilor, pentru ca lupii nu pot prasi pana cand nu mananca un carbune din vatra in zilele de Filipi.“ Dar ce zi era Ovidenia (21 noiembrie), cu care se zicea ca incepe iarna! „Daca in aceasta zi va fi senin, soare, atunci vara va fi secetoasa; de va fi nor, peste an vor fi epidemii. Din aceasta zi incep sa se unga cu usturoi ferestrele, usile si locurile de culcare, ca sa nu se lipeasca de casa farmecele, caci de la Ovidenii incep si fermecatoarele sa vrajeasca.“ De Climata Vantului isi mai aminteste cineva? „Climata Vantului e zi rea de vant“. Ea cadea pe 24 noiembrie si era tinuta pentru imblanzirea vanturilor periculoase.Si mai pline de intelesuri secrete erau zilele de final de noiembrie, Ajunul Sf. Andrei sau Noaptea Strigoilor (29) si Santu Andrei sau Gadinetul cel Schiop (30). Printre altele, pe 29, „fetele fac vraji de ursita, (...) iar un flacau care-i mai voinic si mai curajos prinde un liliac (pasare), il pune intr-o oala de lut si se duce la hotar, unde au sa se bata strigoii, si ingroapa oala acolo.“ In timp ce „femeile fierb grau sau porumb in apa, il amesteca cu nuci, cu zahar sau cu miere“ si il impart pe la vecini, „vrajitoarele fac pe ursita, dau cu bobii si iau mana de la vaci.“ Oracolul zicea ca, in ziua de Sf. Andrei, „se ia o cracuta verde de mar, se pune in apa si se tine pana la Sf. Vasile. Daca infloreste, e semn ca anul viitor este roditor.“
Precum se vede, in calendarul orasului nu se mai regaseste aproape nimic din calendarul satului de altadata. Dar cine il rasfoieste pe acesta din urma s-ar putea sa dea peste o fiinta care poarta chipul lui si despre care nici nu stia ca exista. Gratie unei asemenea intalniri, trecutul s-ar putea sa aiba din nou viitor.
Inchei cu-TRAIESC....!SI ASTA IMI OCUPA TOT TIMPUL-


2 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Lăsata secului era sărbătoarea cea mai frumoasă înainte de Crăciun- masă îmbelșugată, toate rudele, plăcintă cu brânză, gogoși cu magiun..
Se petrecea până după miezul nopții. Cântam alături de părinți. De atunci știu multe romanțe!
Multă sănătate îți doresc!

MEG55 spunea...

Multumesc!Ce frumos a fost!Anul acesta mai avem inca timp sa reinviem traditiile dealtadata si sa povestim copiilor nostrii.Anul acesta am sa fierb griu,am sa-i pun nuci,scortisoara,miere de albine si voi face si o placinta cu dovleac!O seara minunata!