Fiecare are steaua sa!

14 noiembrie 2011

DIALOG CU TOAMNA!


-De ce plângi, iarăşi,Toamnă?
De ce din ochii tăi de-aramă
să se prelingă peste noi
lacrimi, şuvoi?
-N-aş vrea să plâng, răspunse Toamna
aranjând de zor marama,
Dar e vântul rău, iuţit,
rochia mi-a zdrenţuit,
coroana mi-a desfrunzit
coşurile mi-a golit...
Spune tu cum să nu plâng
când văd păsări mici strigând
că li-e frig în ţara mea?
Tu n-ai face tot aşa?
Uite! Vine iarna grea,
Cu nametii fel si fel
Si cu-n ger... parca-i de fier
Tot e bine si frumos
Neaua plapuma si-a scos
Ca sa ajunga –n PRIMAVARA..
Tot ce din pamint rasare....!

Inchei cu-TRAIESC...!SI ASTA IMI OCUPA TOT TIMPUL-

2 comentarii:

£avi H. spunea...

Ce dulce e a doua poza...
Imi place acest dialog, n-as fi crezut ca toamna plange.
O zi frumoasa sa ai! >:D<

MEG55 spunea...

LAVI H.Da ,toamna plinge, fiindca tot ce a ocrotit, spre sfirsit...adica in amurgul toamnei, dispare si se pregateste timpul pentru iarna.Plinge prin ploile ei,uneori calde si vesele,alteori reci si urite!Dar asta este mersul vietii,asa sun legile existentei.Toti plingem,uneori de bucurie,dar de cele mai multe ori...de tristete,de amar,de jale!Bine ar fi sa plingem numai de fericire!O seara deosebita!