Fiecare are steaua sa!

19 octombrie 2011

TE ROG TOAMNA,FII TIRZIE!


Draga TOAMNA,am sa ma adresez direct tie, fara ocolisuri si fara ezitare!:)) Iti iubesc capriciile,ploile,vintul, frunzele pe care le furi din copacii care le-au ocrotit atitea zile. Mi-am dat prea bine seama ca asta nu e decat un plan. Vrei sa-mi fie frig pentru a ma incalzi cu soarele bland care imi mangaie cu grija obrajii. Vantul pe urma iar ma face sa simt raceala, iar ploaia, draga de ea, ploua in mine direct si fiecare strop ma face sa te implora sa-ti mai arati inca o data , macar odata, razele  soarelui tau blind si jucaus.Daca ai sti tu cat de mult ne asemanam… Nici eu , nici tu nu stim sa fim constante. Atunci cand e prea multa ploaie urmata de un soare neasteptat de generos pentru luna lui octombrie , atunci, reusesti sa derutezi pe toata lumea. Unele frunze deja au apucat sa cada , altele urmeaza, iar pana atunci asteapta tacute bucurandu-se de lumina. Unele flori mai au curajul sa infloreasca desi, fara mila isi gasesc sfarsitul intr-o noapte de bruma rece. De aceea imi doresc mult sa-ti gasesti un echilibrul, dar imi spun ca totul face parte din planul tau , si mai ales din farmecul tau…! Bineinteles ca esti constienta de farmecul tau … de asta te joci cu toatea lumea. Insa, pentru ca vreau sa te provoc , iti vin cu o rugaminte indrazneata : Draga mea toamna, anul asta ,FII TARZIE si iti voi fi recunoscatoare daca nu toata viata , atunci macar pana la anul…Atunci o sa ma mai gindesc si poate am sa vin din nou cu o rugaminte,dar acum te rog sa-mi faci pe plac.Acum in OCTOMBRIE sunt cele mai fericite clipe din existenta mea anuala…..Da ,acum imi serbez vlastarele crescute si  ocrotite de ani si ani.Am vlastare si mai mari,dar am si vlastare mici,fragile ,care abia acum simt rostul vietii aici!De aceea, te rog TOAMNA sa fii mai blinda,mai calduta……,sa nu fii capricioasa si urita, ai tu timp berechet sa-ti faci mendrele, asa cum iti este scris  planul tau.Multumesc TOAMNA!Inchei cu-TRAIESC....!SI ASTA IMI OCUPA TOT TIMPUL-

10 comentarii:

Ryanna spunea...

se pare că doamne-doamne ţi-a auzit ruga:)..se anunţă iar vreme frumoasă,la meteo..
să te bucuri de o toamnă caldă şi frumoasă,iar în sufletul tău să fie o veşnică primăvară..
o zi minunată precum sufletul tău!:)

MEG55 spunea...

Ryanna,multumesc de urari,asemenea si tie!

*ELENA* spunea...

Frumoase ganduri draga mea!
Îți doresc o toamnă frumoasă
și cât mai lungă posibil!
Zi frumoasă precum îți sunt și ganduriele!
Te îmbrpțișez cu drag!

Solidaster spunea...

Superb,nu credeam ca un anotimp poate creea atâtea stari emotionale,superbe in sufletul melencolit si indragostit.o seara placuta.:))

MEG55 spunea...

*ELENA*,multumesc pentru urari!Fiecare indragostit isi idolatrizeaza iubita!Te imbratisez cu sufletul!

MEG55 spunea...

Solidaster,asa cum am aratat si in postare,luna OCTOMBRIE are o conotatie aparte in sufletul meu,in existenta mea,in familia mea!:))Sa ai numai zile insorite de toamna tirzie!

Goda spunea...

Da hai sa vorbim si despre iarna:D am glumit, nici eu nu credeam ca un anotimp atat de trist poate creea atatea stari emotionale. Fiecare e influentat in felul lui...nush cum ai facut poza din postare dar e foarte misto:)

MEG55 spunea...

Goda,vom avea timp berechet sa vorbim si despre iarna!In perioada aceasta trecem emotional prin toate anotimpurile...:))Daca ne lasam sufletul si imaginatia sa lucreze pentru noi vom cistiga enorm si vom fi mai puternici in perioada urmatoare.Sa ai numai zile de toamna insorite!

rory spunea...

Frumoasă foto, dar cred că şi mai frumoasă este melodia “Romanţă de toamnă”... Se îngemănează perfect cu cadrul creat, fiindcă se vede că a venit toamna… Întorcându-mă în timp, cam aşa începeau în copilărie toate compunerile pe care le scriam la școală cu gândul departe la vacanță. Însă pe lângă păsări călătoare, am văzut fețe posomorâte pe stradă și oameni cu capul în pământ, zgribulind de frig precum vrăbiile și oftând că vara a trecut așa de repede.
Dar frumusețea? Nu mai există frumusețe sau pur și simplu nu mai avem ochi s-o vedem?
Aș înclina mai degrabă pentru cea de-a doua variantă. Dumnezeu e peste tot și în toate, atât în verdele intens al ierbii, cât și în galbenul pal al frunzelor. Dumnezeu e adierea care susține frunzele în căderea lor legănată, e în fiecare strop de ploaie care îți bate în geam monoton.
Da, divinul îți bate la geamul inimii, dar tu nu-i deschizi pentru că afară e frig și în zona ta de confort e cald și bine.
Ei bine azi și nu mâine, e cea mai frumoasă zi din viața ta – o zi superbă de toamnă. Există o lege a ritmului, fie că ne convine sau nu. Fiecare rază de soare, fiecare nor de ploaie are nevoie de pauză. Cam așa se întâmplă și cu viețile noastre. Nu putem avea mereu soare în viață sau mereu o ploaie de necazuri. Dincolo de orice anotimp, dincolo de nori e un cer senin.
Indiferent de anotimp, esența ființei tale e senină.
Dincolo de bine și rău e un cer senin cu stele. Și atunci de ce să crezi că tu ești un nor de ploaie, o frunză tristă în cădere sau o vrăbiuță împovărată? Sufletul tău e cerul pe care se perindă norii, anotimpurile, dar toate astea-s trecătoare.
Dumnezeu e în fiecare atom de oxigen pe care îl inspiri și în fiecare palmă arzătoare pe care ți-o dă vântul de toamnă. Deschide-ți ochii inimii, uită-te în jur și apoi în tine. O creaţie ce desăvârşeşte frumosul, măreţia absolutizată a naturii. Splendoarea erbaceelor defineşte somptuozitatea fără precedent a corolelor şi deschiderea acestora într-o uniformitate primavaratecă, deşi toamna ne-a anunţat de mult venirea ei şi-şi face simtita prezenţa cu stoicism. Într-o destindere profundă, această renaştere ciclică ne dă forţa s-o luăm de la început, să admiram cu o vicioasă plăcere enigmele nedescoperite ale lumii organice şi anorganice.
Toamnă, trist suflet încrustat în cochilia anotimpurilor...
Mai dragă-mi este, totuşi, primăvara... :)

MEG55 spunea...

rory,multumesc!